Ți s-a făcut dor de GTA III, Vice City, San Andreas, Need for Speed: Hot Pursuit 2 sau alte jocuri din perioada anilor 2000? Probabil primul lucru pe care îl faci este să instalezi jocul pe PC și să începi să cauți patch-uri, fix-uri, moduri și compatibilități pentru Windows-ul modern.
Și de aici începe problema.
Uneori, dacă vrei să joci astăzi un joc retro exact așa cum îl știai atunci, nu este suficient să instalezi jocul și să apeși „Play”.
Jocurile retro nu mai sunt chiar atât de simple
Un joc lansat în urmă cu 20 sau chiar 25 de ani a fost creat pentru hardware-ul, sistemul de operare și rezoluțiile disponibile în perioada respectivă.
Pe PC, lucrurile sunt și mai complicate. Versiunile comerciale au primit patch-uri, au fost portate pe alte platforme, au fost înlocuite executabile, iar unele versiuni moderne au modificat sau eliminat anumite elemente.
În cazul seriei Grand Theft Auto, comunitatea a ajuns să creeze patch-uri precum SilentPatch tocmai pentru a repara probleme de compatibilitate, crash-uri, bug-uri și diverse probleme ale versiunilor clasice de PC. SilentPatch există pentru GTA III, Vice City și San Andreas și încearcă să păstreze gameplay-ul original, în timp ce repară problemele tehnice.
Dar dacă scopul tău nu este doar să faci jocul să funcționeze, ci să vezi cum era jocul atunci, lucrurile devin și mai interesante.
De ce PCSX2?
Pentru jocurile care au avut versiuni pe PlayStation 2, una dintre cele mai interesante soluții este PCSX2, emulatorul pentru PlayStation 2.
În loc să încerci să repari o versiune PC veche pentru Windows 11, poți rula versiunea originală de PlayStation 2 într-un mediu care reproduce hardware-ul consolei.
Iar aici apare partea frumoasă.
Jocul rulează practic în forma în care a fost conceput pentru consola respectivă. Nu ai nevoie să cauți un executabil PC din 2003, să faci downgrade la o anumită versiune, să instalezi zeci de patch-uri sau să te întrebi ce conținut a fost modificat între versiuni.
Poți păstra inclusiv grafica, meniurile, sunetele, muzica și conținutul versiunii originale.
Desigur, PCSX2 îți permite să crești rezoluția internă și să folosești anumite îmbunătățiri de randare. Dar asta nu înseamnă că trebuie să transformi jocul într-un „remaster”. Poți păstra aspectul original și să folosești emulatorul doar ca metodă de a rula jocul pe hardware modern.
GTA III, Vice City și San Andreas
Probabil cele mai bune exemple sunt GTA III, GTA Vice City și GTA San Andreas.
Versiunile clasice de PC au devenit în timp adevărate proiecte de restaurare. Pentru rezoluții moderne există Widescreen Fix, pentru problemele tehnice există SilentPatch, iar pentru anumite versiuni este necesar chiar downgrade-ul executabilului pentru compatibilitate cu anumite modificări.
Și asta spune multe despre cât de complicat a devenit să joci un joc vechi pe un PC modern.
Dar există o alternativă: versiunea originală de PlayStation 2.
Pornești jocul în PCSX2 și ai o experiență foarte apropiată de ceea ce primeai atunci când introduceai discul în PlayStation 2.
Fără meniuri moderne.
Fără texturi 4K.
Fără reshade.
Fără ray tracing.
Fără modele de personaje refăcute.
Doar jocul așa cum era.
Un exemplu foarte bun este GTA San Andreas. Pe PlayStation 2, jocul avea o atmosferă mai „caldă”, cu efecte de lumină și sun flares care îi dădeau acel look iconic pe care mulți îl țin minte. Pe PC, versiunea originală poate părea mai „spălată”, iar pe lângă asta au apărut și diverse probleme de compatibilitate și bug-uri pe sistemele moderne. Tocmai de aceea, mulți jucători preferă astăzi să retrăiască varianta de PS2 prin emulare, pentru a păstra exact atmosfera originală.
Iar soundtrack-ul este o altă poveste
Unul dintre cele mai triste lucruri care s-au întâmplat cu jocurile retro este dispariția muzicii originale.
Licențele pentru anumite melodii au expirat, iar versiunile relansate ale unor jocuri au ajuns să aibă soundtrack-uri modificate.
Pentru cineva care a jucat Vice City sau San Andreas în anii 2000, muzica nu era doar un element de fundal. Era parte din identitatea jocului.
De aceea, dacă vrei să recreezi experiența originală, trebuie să fii atent la versiunea exactă a jocului pe care o folosești.
Uneori, „ultima versiune” nu este neapărat cea pe care o cauți.
Need for Speed: Hot Pursuit 2 este un exemplu perfect
Un alt exemplu foarte bun este Need for Speed: Hot Pursuit 2.
Mulți presupun că versiunea de PC și cea de PlayStation 2 sunt practic același joc. Nu sunt.
Versiunea PS2 a fost dezvoltată de Black Box, în timp ce versiunile PC, Xbox și GameCube au fost realizate de EA Seattle. Există diferențe de gameplay, efecte vizuale, moduri și chiar comportamentul poliției între versiuni.
Așadar, dacă amintirea ta este cea a Hot Pursuit 2 de pe PlayStation 2, instalarea versiunii PC nu îți va oferi neapărat aceeași experiență.
PCSX2 îți permite să te întorci la acea versiune.
Original nu înseamnă neapărat „fără niciun fix”
Există însă o diferență importantă.
Când spunem că vrem jocul „original”, nu înseamnă neapărat că trebuie să acceptăm orice bug existent în versiunea de atunci.
Există două abordări:
Restaurare: repari problemele tehnice fără să schimbi experiența originală.
Remasterizare: schimbi grafica, texturile, modelele, efectele, HUD-ul, sunetele și alte elemente pentru a face jocul să arate modern.
Pentru mine, acestea sunt două lucruri complet diferite.
Un patch precum SilentPatch este interesant tocmai pentru că încearcă să repare probleme fără să schimbe experiența de bază a jocului.
În schimb, dacă instalezi 15 moduri grafice, texturi 4K, reshade, modele noi și efecte moderne, nu mai joci neapărat jocul pe care îl țineai minte.
Joci o versiune modernizată a lui.
Poate că asta este adevărata conservare
În ultimii ani am ajuns să credem că un joc retro trebuie neapărat să fie „îmbunătățit” pentru a putea fi jucat astăzi.
Rezoluție mai mare.
Texturi mai bune.
FPS mai mare.
Modele mai detaliate.
Dar uneori toate aceste îmbunătățiri ne îndepărtează exact de ceea ce încercăm să recuperăm.
Uneori vrem pur și simplu să vedem GTA Vice City așa cum arăta pe televizorul nostru în 2002.
Să auzim postul de radio exact cum îl știam.
Să vedem meniul original.
Să auzim sunetele originale.
Să vedem grafica originală.
Și să pornim jocul fără să ne întrebăm ce a fost modificat între timp.
PCSX2 poate deveni o adevărată mașină a timpului
Asta este partea fascinantă a emulării.
Un PC modern poate fi suficient de puternic pentru a reproduce hardware-ul unei console de acum două decenii și, în același timp, să ne permită să păstrăm acea experiență.
Nu trebuie întotdeauna să transformăm un joc vechi într-un joc nou.
Uneori este suficient să-l păstrăm.
Pentru că peste încă 10, 20 sau 30 de ani, ceea ce contează nu va fi doar faptul că jocul mai poate fi pornit.
Va conta și faptul că îl putem juca așa cum era atunci când l-am descoperit prima dată.
Iar pentru jocurile care au apărut pe PlayStation 2, PCSX2 poate fi una dintre cele mai interesante metode de a face exact acest lucru.